FC Steaua Bucureşti
| Steaua Bucureşti | |||||
 | |||||
| Informaţii generale | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Nume complet | FC Steaua Bucureşti | ||||
| Poreclă | Roş-Albaştrii | ||||
| Nume precedent(e) | ASA Bucureşti CCA CSCA | ||||
| Data fondării | 7 iunie 1947 | ||||
| Culori | roşu şi albastru | ||||
| Stadion | Ghencea (27,577 locuri) | ||||
| Campionat | Liga 1 | ||||
| Finanţator |  George Becali | ||||
| Preşedinte | Valeriu Argăseală | ||||
| Antrenor | Mihai Stoichiţă | ||||
| Site web | www.steauafc.com | ||||
| Palmares | |||||
| Naţional | Liga I (23) Cupa României (20) Supercupa României (5) | ||||
| Internaţional | Cupa Campionilor Europeni (1) Supercupa Europei (1) | ||||
| Echipament | |||||
| |||||
| Sezon actual | |||||
 FC Steaua Bucureşti în sezonul 2009-10 | |||||
Clubul de fotbal Steaua Bucureşti (numele complet SC Fotbal Club Steaua SA) este un club de fotbal din România. A câştigat cele mai multe campionate şi cupe ale României, şi a fost prima echipă din estul Europei şi singura din România care a câştigat Cupa Campionilor Europeni.
Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA Bucureşti” (Asociaţia Sportivă a Armatei Bucureşti), clubul şi-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961.
Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca şi clubul sportiv al Armatei Române. Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiţia istorică şi stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naţionale.
Steaua Bucureşti a luat fiinţă pe 7 iunie 1947, la iniţiativa mai multor ofiţeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române. A primit iniţial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei”, devenind ulterior cea mai titrată echipă a României, care deţine în prezent 23 de titluri de campioană a României, 20 de Cupe ale României, 5 Supercupe ale României, o Cupă a Campionilor Europeni şi o Supercupă a Europei.
Clubul a fost format ca o societate sportivă cu şapte secţii, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan. A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948, şi CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950. Steaua de astăzi a câştigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile naşterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an şi până în ediţia 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.
În 1949, CSCA a câştigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj. Cu numele „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câştigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 şi 1953, precum şi prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 1951.
Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”, care uneori era aceeaşi cu Echipa naţională de fotbal a României. 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câştigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reuşit rezultate notabile în faţa unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.
La sfârşitul anului 1961 CCA şi-a schimbat numele în „CSA Steaua Bucureşti”. Motivul a fost prezenţa pe stema clubului a unei stele roşii (ceva obişnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii '60 şi '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 şi 1968, respectiv 1976 şi 1978, câştigându-şi însă renumele de „specialistă a Cupei”. De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad. Până la acea dată, Steaua îşi jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii şi pe „23 august”.
Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a ajuns într-o finală europeană. Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima şansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, şi singura dintr-o ţară comunistă, care a câştigat trofeul continental suprem. Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.
| Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986. |
Contrazicându-i pe cei care considerau câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârşitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, şi în finala aceleiaşi competiţii în 1989, pierzând însă cu 4-0 în faţa lui AC Milan. Pe lângă aceasta, Steaua a mai câştigat patru titluri naţionale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) şi patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.
Revoluţia română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piaţă, şi, prin urmare, mulţi dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generaţie de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câştigând campionatul de şase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 şi 1997-1998, egalând astfel performanţa echipei Chinezul Timişoara, din anii '1920. A câştigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 şi 1998-99. Pe plan internaţional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 şi 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiţie.
În 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua şi şi-a schimbat definitiv numele în FC Steaua Bucureşti, clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[necesită citare] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcţia de vice-preşedinte, cu speranţa că va investi îndeajuns de mulţi bani în club. Becali a ajuns să deţină majoritatea acţiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003. Deşi contestat de către o parte a suporterilor, Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp şi de fostul preşedinte executiv Mihai Stoica.
Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a şi câştigat titlul în 2005, performanţă repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) şi Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reuşit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid Bucureşti într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câştigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 50 din istoria clubului. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanţă repetată şi în cele două sezoane următoare.
Tradiţie
Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roş-albaştri au fost supranumiţi "viteziştii". Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alţii, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, şi care a câştigat de cinci ori Divizia A, şi de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârşitului anilor '80, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, şi care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală şi o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câştigat de 6 ori consecutiv Divizia A şi a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.
După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câştigand alte 8 titluri de campioană şi reprezentând an de an cu succes România în competiţiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, şi a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 şi semifinala aceleiaşi cupe în 2006.
În sezonul 2006-2007, Steaua a reuşit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind singura echipă de club din România care a evoluat în această competiţie. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon şi Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, dupa 4-1 şi 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 şi 1-1 cu Lyon şi 1-4 şi 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru şaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deţinătoarea trofeului, FC Sevilla, dupa 0-2 şi 0-1. Performanţa calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 şi 2008-2009.[1]
Jucători remarcabili
De-a lungul timpului, mari fotbalişti ai României, iar, după Revoluţie, şi unii fotbalişti străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuş sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectaţi de suporterii acestei echipe.
| Portari | Fundaşi | Mijlocaşi | Atacanţi |
|---|---|---|---|
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu